agrias.ro » Diverse » Albinele, un miracol

Albina-flori-agricultura

Albinele sunt insecte zburatoare, clasificate in cadrul superfamiliei Apoideaa din cadrul subordinului Apocrita, care mai contine viespile si furnicile, care se hranesc cu nectarul florilor (ca sursa de energie gratie continutului de zaharuri), si cu polen (ca sursa de proteine, folosit mai mult la hranirea larvelor), activitate ce se consolideaza cu polenizarea florilor, si in unele cazuri, cu producerea mierii.

Astfel polenul pe care in mod inevitabil il pierd in deplasarea lor de la o floare la alta este important pentru plante deoarece o parte din polen cade pe pistilul (structura reproductiva) a altor flori din aceeasi specie, ducand la polenizarea incrucisata. Albinele sunt, de fapt, cele mai importante insecte polenizatoare si interdependenta intre ele si plante fac din acestea un excelent exemplu al unui tip de simbioza cunoscuta sub numele de “mutualism”, o asociere intre organismele diferite care este avantajoasa pentru ambele parti.

Pe de alta parte unele specii de albine produc miere din nectar. Albinele de miere si albinele fara ac aduna mari cantitati de miere, caracteristica ce este exploatata de apicultori, care recolteaza mierea pentru consumul uman.

Albinele sunt raspandite pe intreg globul, exceptie facand cele mai inalte altitudini, regiunile polaresi unele insule oceanice. Cea mai mare diversitate de specii de albine o gasim in regiunile calde, aride sau semiaride, in special in America de Sud si Mexic.

Durata de viata a albinei lucratoare depinde de gradul de uzura ca urmare a activitatilor intense desfasurate de acestea (cresterea puietului si activitatea de cules nectar si polen). Astfel albinele ecozionate in sezonul activ (din primavara, pana vara, in jurul lunii august) traiesc numai 40 de zile, pe cand albinele ecozionate toamna traiesc pana in primavara urmatoare, cand se face schimbul de generatii (6-9 luni).

Durata de viata a trantorilor este intre 2 si 8 saptamani si variaza in functie de sezon (activ sau perioada de repaus) si de zona geografica.

Matca este cea mai logeviva dintre membrii familiei de albine putand trai pana la 8 ani (este insa eficienta economic doar un an maxim 2, dupa care trebuie schimbata), este activa pe toata durata vietii putand depune 1500-2000 si chiar 3000 de oua in 24 de ore in luna iunie. In aceasta perioada de ponta intensa regina este atent ingrijita si bine hranita de albinele din suita sa. In familiile de albine care mor iarna din cauza lipsei hranei, matca este ultima care moare, fiind hranita cu ultima picatura de miere.

Numarul speciilor de albine cunoscute, este de aproximativ 20.000 dar, probabil, foarte multe care asteapta inca sa fie descoperite.

Multe specii de albine sunt putin cunoscute. Cea mai mica albina este cea pitica (Trigona minima) cu lungimea de circa 2,1mm. Cea mai mare albina din lume este Megachile pluto, care poate atinge lungimea de 39mm. Tipurile cel mai comune de albine din emisfera nordica sunt speciile de Halictidae, sau albinele atrase de transpiratie, niste albine mici care adesea sunt considerate in mod gresit viespi sau muste. Cea mai cunoscuta specie de albine este alibina europeana (Apis mellifera).

Masculii de albina au, de obicei, o viata scurta si nu colecteaza niciodata polen si nici nu au alte responsabilitati legate de hranirea puilor. Tocmai de aceea, se mai numesc si trantori sau barbatusi ai albinelor. Femelele-albina fac toata munca de construire a cuibului si de aprovizionare si au, de obicei, structuri anatomice speciale care le ajuta la transportul polenului.

 

CLASIFICAREA ALBINELOR

      Dupa varietatea florilor de unde strang polen – cele mai multe albine sunt polilectice adica strang polen dintr-o larga varietate de flori. Unele albine colecteaza polenul de la flori care apartin numai anumitor familii, altele de la flori de anumite culori. Cele oligolectice aduna polenul numai de la cateva tipuri de flori inrudite.

      Dupa gradul de socializare:

      1. Solitare – Majoritatea insectelor Apoidea sunt solitare, adica nu traiesc in colonii; fiecare femela isi face proriul sau cuib (de obicei o gaura in pamant) si il aprovizioneaza. Printre aceste albine nu exista caste. Unele albine solitare isi fac cosuri sau turele la intrarea in cuib, altele isi fac cuibul in lemn, in maduva crengilor. Cele mai multe albine solitare au o durata scurta de viata ca adulte. Anumite specii pot fi in zbor doar cateva saptamani ale anului, restul anului petrecandu-l ca oua, larve, pupe si tineri adulti. Albinele solitare asigura hrana pentru larve cand camurutele sunt inchise.

      2. Comunale si semi sociale – Unele albine sunt comunale(eng. communal). Ele sunt de asemenea albinelor solitare, cu exceptia faptului ca cateva femele din aceeasi generatie folosesc acelasi cuib, fiecare facandu-si proriile camarute pentru adapostirea oualelor, larvelor si pupelor. Cateva specii de albine sunt semi sociale (eng. sesocial) – ele traiesc in mici colonii de 2-7 albine din aceeasi generatie, dintre care una este regina sau principala depunatoare de oua. Aproximativ 1000 de specii de albine traiesc in mici colonii formate dintr-o regina sau principala depunatoare de oua. Aproximativ 1000 de specii de albine traiesc in mici colonii formate dintr-o regina si cateva albine-fiice lucratoare. In aceste colonii, diferenta in infatisare si comportament intre lucratoare si regine este abia sesizabila. Asemenea specii, numite primitively eusocial formeaza colonii temporare care mor toamna si numai reginele fertilizate supravietuiesc iarna. Albinele apartinand speciei Bombus terrestris (eng. Bumblebees) sunt cele mai familiare exemple.

      3. Sociale – Albinele cu adevarat sociale (eng eusocial) traiesc in mari colonii in care femele supravituiesc doua generatii: mamele (reginele) si fiicele-lucratoare. Masculii, numiti si trantori, nu joaca nici un rol in organizarea coloniei si nu fac decat sa se imepecheze cu reginele. Larvele sunt hranite progresiv, asta insemnand ca acele camarute sunt dechise la nevoie sau sunt lasate deschisepentru ca lucratoarele sa aiba grija de larve. Cele inalt-socializate, cateva sute de specii, formeaza colonii permanente in care regina si castele de lucratoare sunt intr-un mod semnificativ diferite ca structura, fiecare specializandu-se in propriile activitati si nefiind capabil sa supravietuiasca fara ceilalti. Coloniile de albine sociale sunt societati complexe, superior coordonate. Albinele individuale pot avea functii inalt specializate inlauntrul coloniei.

      Dupa modul de hranire:

      1. Non-parazite

      2. Parazite – Albinele parazite sunt acele albine care nu-si hranesc singure progeniturile si care nu-si contruiesc singure cuibul, ci folosesc cuibul si mancarea altor specii de albine pentru a-si aproviziona tinerele albine parazite. Albinel parazite sunt de doua tipuri: albine clepto parazite si parazitii sociali.

      Albinele clepto parazite invadeaza cuiburile albinelor sociale, isi ascund ouale in camerele de clocit inainte ca gazadele sa isi depuna pe ale lor si inchid camerele. Tanara albina parazita se hraneste cu mancarea care a fost depozitata de femela-gazda. Ouale sau tinerele larve ale gazdei sunt ucise fie de femela-parazit fie de larva acesteia.

      Parazitii sociali sunt albinele care omoara regina rezident, isi depun ouale in camarutele gazdei si apoi formeaza lucratoarele gazdei sa creaca tinerii paraziti de albina. Din acest moment ce nu asigura hrana pentru vlastarele lor, femelele de albina parazita nu poseda trasaturi speciale cum ar fi cosuletele de polen sau perii de polen.

Adauga un Comentariu

Trebuie sa fiti logat pentru a posta un comentariu.

© 2010 agrias.ro · Abonare:ArticoleComentarii