agrias.ro » Finantare » Ajutor alimentar sau investitii in agricultura?

Ajutor alimentar

Pe aceasta tema a avut loc o dezbatere cu privire la ajutorul alimentar international si modul in care aceasta ar trebui sa fie structurat initiata de FAO (Food and Agriculture Organization).

Astfel, Organizatiei Natiunilor Unite pentru Agricultura si FAO vor sa emita un apel pentru tarile dezvoltate pentru a pune mai mult accent pe dezvoltarea agriculturii si mai putin pe furnizarea de ajutor alimentar in caz de urgenta.

“Este tot mai cunoscut faptul ca abordarea unei situatii de urgenta prin care se acopera numai nevoile imediate umanitare nu va oferi o solutie durabila”, a prezentat FAO intr-un raport recent. “Interventiile ar trebui sa aiba loc pe termen lung si sa se adreseza motivelor care determina insecuritatea alimentara”, s-a prezentat in continuare.

Potrivit FAO, aproape 80 la suta din totalul asistentei alimentare din tarile dezvoltate este canalizata pentru masurile de ajutor de urgenta.

Prin contrast, valoarea ajutorului strain destinat proiectelor agricole a scazut la 6% in 2008 de la aproximativ 13% in anii 1990, potrivit Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare.

Oficiali din mai multe tari, inclusiv Canada, sunt reuniti la Londra sa negocieze din nou Conventia privind ajutorul alimentar.

Conventia care de 44 de ani, nu a fost modificata in mod substantial, iar din 2002 a fost extinsa in mod repetat. Asta s-ar putea intampla din nou, dar oficialii de la ONU au speranta pentru schimbari fundamentale.

“Este un tratat important, dar este prost din data ce trebuie sa fie actualizat”, a spus Jim Cornelius, director executiv al Bancii Foodgrains, un grup umbrela cu sediul in Winnipeg, care functioneaza pe proiecte alimentare in intreaga lume.

Preturile pentru produsele agricole de baza cum ar fi grau, porumb si orez au fost relativ scazute si stabile, oferind multor guverne mai multe stimulente pentru a importa produse alimentare, sau sa accepte donatii alimente, in loc sa investeasca in productia agricola interna a spus acesta.

Criza alimentelor a determinat mai multe tari, inclusiv Canada, sa raspunda in afara Conventiei in ceea ce priveste ajutorul alimentar.

De exemplu, in 2009, mai multe tari G20 au promis 22 miliarde de dolari (SUA), pentru dezvoltarea agriculturii.

Statele Unite a folosit 3,5 miliarde dolari pentru programul de securitate alimentara numit Feed viitor, iar liderii africani s-au angajat sa creasca cheltuielile anuale pentru agricultura cu mai mult de 10%.

“Desi lumea acum produce suficient pentru a hrani populatia globului, numarul de subnutriti a crescut continuu de la mijlocul anilor 1990, ajungand la peste un miliard de persoane in 2009″, potrivit OCDE si FAO a intr-un raport comun agricol de anul trecut.

Problema este ca oamenii din multe tari nu isi poate permite cresterea preturilor la alimente, iar guvernele nu mai au fonduri pentru a tine pasul cu subventiile alimente.

Si toate aste probleme se datoreaza faptului ca in ultimii 30 de ani investitiile in agricultura au fost destul de reduse, se spune in raportul FAO.

Agrias

Etichete:

Adauga un Comentariu


− sase = 1

© 2011 agrias.ro · Abonare:ArticoleComentarii