agrias.ro » Stiri » La Luxemburg a avut loc Consiliul miniştrilor agriculturii şi pescuitului

Consiliul miniştrilor agriculturii şi pescuitului din luna aprilie a avut loc în data de 14.04.2011 la Luxemburg. Delegaţia României a fost condusă de domnul Valeriu Tabără, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

Agenda de lucru a Consiliului a fost structurată pe două coordonate principale. În ceea ce priveşte problematica pescuit, discuţiile s-au axat pe evaluarea gestionării efortului de pescuit în apele occidentale şi pe rolul acvaculturii de apă dulce şi al pescuitului în apele interioare în cadrul reformei politicii comune în domeniul pescuitului -PCP.

Evaluarea gestionării efortului de pescuit în apele occidentale reprezintă o iniţiativă constructivă a Comisiei, realizată în tandem cu Reforma Politicii Comune de pescuit. Regimul actual al apelor occidentale necesită îmbunătăţiri în vederea eficientizării modului de gestionare a activităţilor de pescuit. Deşi adaptarea şi actualizarea regimului existent sunt percepute ca necesare, majoritatea statelor membre consideră că procesul decizional de stabilire a instrumentelor optime de gestionare trebuie demarat doar în momentul în care liniile directoare ale noii politici comune vor fi clare. România susţine, de principiu, generalizarea politicii de management a efortului de pescuit. În contextul noii reforme PCP ar trebui să se ţină cont într-o mai mare măsură de condiţiile specifice  fiecărei regiuni marine.

Rolul acvaculturii de apă dulce şi al pescuitului în apele interioare în cadrul reformei PCP, este un subiect propus spre dezbatere de către delegaţia cehă, sub forma unei declaraţii comune semnată alături de Republica Cehă şi de către Austria, Ungaria, Luxemburg şi Slovacia. Declaraţia comună, grupând state fără ieşire la mare, propune o serie de priorităţi  pentru această politică, solicitând în principal, o alocare financiară mai mare, promovarea produselor de acvacultură de apă dulce ca o alternativă la resursele marine, sprijin financiar pentru cercetarea aplicată, inclusiv testarea de noi produse şi noi tehnologii (inclusiv acvacultura ecologică şi noi soluţii IT), precum şi încurajarea întreprinderilor mici din domeniu. Majoritatea statelor membre au salutat principalele elemente ale declaraţiei, specificând că nu doar statele fără ieşire la mare trebuie să activeze o asemenea resursă. România recunoşte importanţa acvaculturii de apă dulce şi al pescuitului în ape interioare şi consideră că în cadrul noii PCP trebuie să i se acorde un rol mai pregnant acestui domeniu. În acest sens, finanţarea sectorului trebuie să susţină investiţiile şi dezvoltarea pieţei produselor provenite din acvacultura de apa dulce şi pescuitului în ape interioare.

În ceea ce priveşte problematica agricultură au fost supuse dezbaterii următoarele subiecte: reînnoirea înscrierii substanţei active carbendazim; sistemele calităţii produselor agricole; volatilitatea preţurilor materiei prime din agricultură; stadiul negocierilor cu Mercosur în domeniul produselor agricole; impactul schimbărilor PAC asupra ţărilor în curs de dezvoltare.

Punctul referitor la reînnoirea înscrierii substanţei active carbendazim, a fost introdus pe agenda Consiliului deoarece în cadrul reuniunii din 8 aprilie 2011, Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER) a constatat că nu s-a întrunit majoritatea calificată necesară. Astfel, COREPER a fost de acord să invite Consiliul „Agricultură şi Pescuit” să confirme poziţiile delegaţiilor în cadrul reuniunii sale din 14 aprilie 2011. Cu toate că în cadrul Consiliului Irlanda a informat că îşi modifică poziţia de susţinere într-una de abţinere a propunerii Comisiei, nu s-a întrunit majoritatea calificate necesară. Astfel, conform procedurii, Comisia este împuternicită să decidă în acest dosar în termen de două luni. România susţine propunerea Comisiei Europene de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului în vederea reînnoirii includerii substanţei active carbendazim.

În ceea ce priveşte Proiectul de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole, PRES a orientat dezbaterile pe baza unui chestionar privind produsele locale, vânzările directe şi produsele montane. Cele trei concepte contribuie la dezvoltarea rurală şi păstrarea populaţiei în spaţiul rural precum şi la susţinerea producătorilor pentru o mai bună valorificare a produsele fermei. Stabilirea unui cadru la nivel european care să permită recunoaşterea calităţii şi importanţei produselor locale cu valoare adăugată mare reprezintă o iniţiativă agreată de majoritate statelor membre. România susţine ideea schemelor de calitate pentru produsele locale şi produsele montane. Totodată consideră necesară realizarea unei evaluări de impact înainte de luarea unor eventuale decizii. Salutăm o abordare unitară, la nivel european, care să stabilească un cadru uniform şi simplificat de recunoaştere a calităţii şi importanţei produselor locale.

La secţiunea “Diverse”, Belgia a informat asupra situaţiei dificile din sectorul porcin şi a propus înfiinţarea unui mecanism structural la nivel european pentru atenuarea, pe termen mediu, a fluctuaţiilor de preţuri la materiile prime. State precum Danemarca, Marea Britanie sau Irlanda consideră că instrumentele existente sunt suficiente, pe când noi reglementări ale pieţei ar putea genera confuzie şi ar putea distorsiona concurenţa. Totuşi, majoritatea statelor membre au considerat propunerea Belgiei ca fiind un bun punct de plecare în stabilirea unor politici de intervenţie structurală pentru rezolvarea problemelor de pe piaţă. România susţine necesitatea stabilirii unui astfel de mecanism la nivel European adresat zootehniei, în special pentru sectorul avicol şi cel al suinelor.

Irlanda a exprimat preocupările faţă de negocierile cu ţările Mercosur în domeniul agricol, specificând că informarea din partea COM asupra principalelor elemente ale ofertei de negociere şi a evoluţiei negocierilor în domeniu este absolut imperioasă. Comisarul Cioloş a precizat că la ultima rundă de negociere din 15 – 18 martie a.c. nu s-a realizat niciun schimb de oferte în domeniul accesului pe piaţă. Ofertele UE se vor realiza pe baza evaluării de impact, luând în considerare influenţa indicatorilor macro-economici asupra acordului de liber schimb.România susţine demersul Irlandei privind necesitatea informării sistematice şi transparente a tuturor evoluţiilor în negocieri şi mai ales informarea din stadiul pregătirii ofertelor.

Olanda recunoaşte rolul agriculturii UE pe pieţele globale şi consideră că este importantă o monitorizare atentă a impactului schimbărilor de politică ale PAC asupra pieţelor terţe, care ar trebui inclus de către Comisie în Analiza de Impact privind viitorul PAC. Au existat state membre care au recunoscut că Analiza de impact privind viitorul PAC trebuie să ia în considerare efectele Reformei PAC asupra fermierilor din ţările în curs de dezvoltare. România consideră că documentul trebuie să aibă în vedere, în principal, efectele asupra fermierilor UE, în special asupra fermelor mici şi a structurii de vârstă.

Sursa :  MADR

Adauga un Comentariu

Trebuie sa fiti logat pentru a posta un comentariu.

© 2011 agrias.ro · Abonare:ArticoleComentarii