agrias.ro » Stiri » Romania pierde anual potentialul de fertilitate naturala a solului

Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, într-o dezbatere pe tema organismelor modificate genetic,declara ca, Romania, din cauza poluarii solului cu pesticide si ingrasaminte chimice,pierde anual 0,01 din procentele de humus,potentialul de fertilitate naturală a solului.

‘În România pierdem 0,01 din procentele de humus anual, adică este cea mai mare pierdere pe care o are România la această dată, dincolo de ce a pierdut în industrie. Este suportul însuşi a bazei de producţie şi de fertilitate, de capacitatea de a avea valoare a solurilor. Ce ne facem cu terenurile de pe care au dispărut inclusiv buruienile, acolo unde, de pildă, cantităţile şi conţinutul de fosfor este la jumătate sau la un sfert de cât a fost acum 20 de ani’, a spus ministrul.

‘Se pune problema pesticidelor. Consideră cineva că preferă să fie în sol pesticide sau reziduuri de pesticide decât să fie aşa – zisele plante modificate genetic? Este o chestiune care m-a pus pe gânduri. Este posibil să cred ca la Diabrotica (dăunător extrem de distrugător al porumbului – n.r.) să dau mai bine cantităţi de zeci de kilograme de pesticid, în loc să-i creez formă de rezistenţă naturală. Este vorba despre o luptă’, a spus Tabără.

Soluri care, în urmă cu 20 sau 30 de ani în urmă, fără fertilizare dădeau o producţie de 3.000 de kilograme, astăzi, tot fără fertilizare, duc la doar 1.000 de kilograme. Este vorba despre cernoziomul de la Lovrin sau de la Jimbolia (terenuri cu fertilitate ridicată cu o foarte bună capacitate de producţie pentru diferite folosinţe de plante de cultură, permiţând dezvoltarea culturilor cerealiere, tehnice, furajere, cartofilor, bostănoaselor, legumelor, viticole şi pomicole – n.r.), nu de orice teren,spune ministrul.
‘Sunt puţine state care şi-au propus să vadă ce se va întâmpla în etapele următoare, dincolo de un an, de doi, de şapte, cum sunt bugetul şi programele Uniunii Europene faţă de ceea ce înseamnă perspectivele a ceea ce priveşte evoluţia populaţiei umane, a dezvoltării economice a lumii şi alte domenii de utilizare a producţiei pe care o obţinem în agricultură. Crede cineva că necreând organisme noi pe bază genetică solidă vom putea rezista în zonele acestea de schimbări climatice masive? Crede cineva că putem să rezolvăm o stabilitate a producţiei în care nu avem o rezistenţă la oscilaţiile de temperatură inclusiv la cele dintre zi şi noapte’, a spus Tabără.

Anul trecut,relateaza ministrul,s- a constatat efectele oscilaţiilor de temperatură la grâu, în perioada aprilie-mai.Evaluarea producţiilor a arătat că, din cauza perioadei aceleia de condiţii nefavorabile, de la înfloritul grâului la formarea bobului, s-au înregistrat pierderi de 500 până la 1.000 de kilograme de grâu la hectar fără ca marea majoritate a producătorilor să îşi dea seama de acest lucru, în timp ce au apărut rezultate excelente acolo unde soiurile şi hibrizii au avut o stabilitate şi o rezistenţă la această toleranţă.

‘Problema de astăzi este a timpului. Nu cred că societatea românească are timp suficient, care să depăşească 10-15 ani într-o realizare. Cine se ocupă pe termen lung şi ia în termen lung realiza unor obiective de valoare economică majoră nu are decât de pierdut sau să iasă din orice circuit internaţional de competitivitate’, a incheiat ministrul Agriculturii.

Adauga un Comentariu

Trebuie sa fiti logat pentru a posta un comentariu.

© 2011 agrias.ro · Abonare:ArticoleComentarii