agrias.ro » Agricultura » Discursul dlui. Ministru Daniel Constantin în judeţul Gorj

Daniel Constantin - Foto: EVZ.ro

Daniel Constantin - Foto: EVZ.ro

Aceasta este prima mea vizită de lucru în judeţul Gorj şi cred că prima vizită de lucru pe care o primeşte şi domnul prefect în noua calitate pe care o are şi vreau să îi urez succes în mandatul dificil pe care îl are în faţă, având în vedere că trebuie să pregătească în mod impecabil alegerile din toamna acestui an.

Din punct de vedere al activităţii pe care o desfăşor, din punct de vedere al agriculturii, am dorit să am o întâlnire cu cei care conduc destinele agriculturii la nivelul judeţului. Am avut o întâlnire cu şefii deconcentratelor, alături de domnul prefect care conduce, conform atribuţiilor pe care le are, unităţile deconcentrate. Pentru că şi judeţul Gorj face parte, din păcate, din judeţele care au fost afectate de această perioadă de secetă, am vrut să mă asigur că măsurile pe care Ministerul Agriculturii le-a luat în această perioadă sunt transmise către fermieri. Am vrut să cunosc modalitatea în care toţi sefii de deconcentrate îşi desfăşoară activitatea, dacă s-au transmis aceste măsuri şi care sunt problemele pe care le întâmpină pentru a le prelua în măsurile pe care le implementează Ministerul Agriculturii. Cele mai importante măsuri pe care trebuie să le transmitem, o fac şi eu şi trebuie să o facă şi şefii de deconcentrate, se referă, în primul rând, la sprijinirea agricultorilor afectaţi de secetă, pe de o parte, şi pe de altă parte, la măsurile pe care le-am luat pentru dezvoltarea agriculturii în România. În ambele cazuri trebuie să vorbim şi, la baza acestor măsuri, trebuie să stea refacerea sistemului de irigaţii. Aceasta este una din măsurile prioritare la care m-am angajat încă din prima zi de când am preluat Ministerul Agriculturii. Sper ca în acest prim mandat, în aceste şase luni în care conduc Ministerul Agriculturii, după aceste şase luni să las la Ministerul Agriculturii un proict care să înceapă a fi finanţat de la 01 ianuarie 2014 şi care să vizeze refacerea sistemului de irigaţii cu fonduri europene. Există acordul de principiu al Comisiei Europene şi sper ca până la sfârşitul anului să scriem acest proiect şi să avem şi acordul definitiv ca să începem refacerea unei infrastructuri care se află astăzi în proprietatea statului şi care poate deservi peste 800.000 de hectare, în special din sudul, sud-estul şi estul României.

Pe termen scurt, pentru a limita efectele pe care seceta ar putea să le aibă, am luat câteva măsuri. Cele mai importante se referă la accesul fermierilor la un tarif pentru apa pe care o folosesc la irigaţii, la un tarif al energiei mai scăzut cu 20 la sută. Aceasta este o măsură pe care fermierii au solicitat-o de foarte mulţi ani, şi am fost în măsură, în acest an, împreună cu Ministerul Economiei, cu domnul ministru Chiţoiu, să găsim o soluţie astfel încât să oferim această facilitate.

O altă măsură care va fi activă în câteva zile se referă la sprijinirea celor care s-au constituit deja în Organizaţii de Utilizatori de Apă şi care au acces în luna septembrie la fonduri europene pentru modernizarea staţiilor de punere sub presiune pe care le au deja în proprietate. Aşa cum ştiţi, odată ce s-au constituit în Organizaţii de Utilizatori de Apă, au primit automat din partea statului, în proprietate, staţiile de punere sub presiune şi toată infrastructura aferentă, însă toate aceste staţii folosesc o tehnologie destul de veche, de 40 – 50 de ani. Am creat această facilitate prin PNDR de a îmbunătăţi, de a schimba motoarele care au un consum de energie foarte mare. În luna septembrie, aşa cum spuneam, Măsura 125 va fi deschisă, se vor primi proiecte, alocarea financiară este de 25 de milioane de euro. În aceste zile facem eforturi să suplimentăm această măsură cu încă 35 de milioane de euro, având în vedere că există premise, în urma discuţiilor pe care le-am avut cu fermierii, să se depună în jur de 60 de proiecte. Alocarea financiară este de 1 milion de euro pe fiecare proiect, sută la sută nerambursabili. Deci aceasta este o altă modalitate de a veni în sprijinul fermierilor, de a veni în sprijinul celor care s-au organizat, în acest fel, prin retehnologizare, venind din nou cu o reducere a consumului pe care îl înregistrează şi, împlicit, a preţului final pe care fermierul îl plăteşte pentru apă.

Am discutat şi celelalte măsuri care vor fi finalizate după ce vom avea acceptul final al Comisiei Europene de a modifica Programul Naţional de Dezvoltare Rurală prin care încercăm să suplimentăm fondurile şi pe Măsura 322 care vizează renovarea satelor. Încercăm să suplimentăm fondurile pe măsurile de investiţii, cum ar fi Măsura 121 – Investiţii în exploataţii agricole, sau acelea care vizează Axa 3 – investiţii ceva mai mici dar care se adresează celor care locuiesc în mediul rural, activităţi non – agricole sau îmbunătăţirea activităţilor turistice din mediul rural, o serie de măsuri de investiţii dar şi măsuri de Agromediu care vor beneficia de fonduri suplimentare prin această rediscutare a PNDR.

Cred că este important, în această perioadă, ca fermierii, beneficiarii finali ai acestor măsuri, să fie informaţi la timp atunci când au nevoie de aceste facilităţi. Vă dau un singur exemplu: având în vedere că este o perioadă de secetă, foarte mulţi fermieri nu au putut să îşi valorifice producţia sau nu au putut să ajungă la veniturile pe care le estimau atunci când au înfiinţat cultura respectivă şi se văd într-o anumită dificultate în toamna acestui an când nu pot înfiinţa noua cultură din lipsă de fonduri, din cauza problemelor financiare. Am încercat să venim în sprijinul acestora şi vreau să vă spun că anul 2012 este primul an în care fermierii pot beneficia de acea adeverinţă de la APIA pe baza căreia pot merge să îşi ia un credit de la banca cu care lucrează încă din data de 25 iulie.

Dacă fermierii, la sfârşitul anului, aşa cum spune Regulamentul European, începând cu 01 decembrie sau 16 octombrie – avansurile respective, vor primi o sumă care cred eu că se va apropia de 170 euro/ha, pot din data de 25 iulie pe baza acelei adeverinţe să obţină de la orice bancă care este în acest program cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, să primească 95 de euro la hectar. Cred ca această facilitate le permite fermierilor să aibă fondurile necesare pentru a-şi înfiinţa cultura în această toamnă. Am constatat şi în judeţul Gorj ca şi în judeţul Argeş şi în judeţul Sibiu că nu există, probabil din lipsa de informare, nu există solicitări foarte multe. Dacă în judeţul Argeş, de exemplu din 30.000 de beneficiari, doar 80 au solicitat această adeverinţă, în judeţul Gorj din 25.000 de beneficiari, dacă nu mă înşel, doar 31 de beneficiari au solicitat această adeverinţă. Având în vedere întâlnirile multiple pe care le am cu fermierii, care au solicitat în nenumărate rânduri această facilitate pun totul pe seama faptului că nu sunt bine informaţi. De aceea, principala solicitare pe care am adresat-o şefilor de deconcentrate a fost aceea de a schimba mentalitatea funcţionarului public, de a încerca să aducă serviciile deconcentrate şi serviciul public, mai aproape de cetăţean. Cred că acesta este principalul obiectiv pe care îl avem în perioada următoare – Ministerul Agriculturii elaborează politici, se preocupă de ceea ce ar trebui să însemne grija faţă de fermier, dar fără o informare foarte bună din partea celor care reprezintă Ministerul în teritoriu cred că nu putem avea succes iar cei care sun defavorizaţi sunt fermierii.

Domnul Prefect, căruia îi mulţumesc, m-a asigurat de faptul că în perioada următoare va organiza o serie de întâlniri cu fermierii alături de şefii de deconcentrate astfel încât aceştia să cunoască toate măsurile şi să fie mai bine informaţi decât au fost până în momentul de faţă. Vreau să mulţumesc şi domnului preşedinte al Consiliului Judeţean, care mai mult decât alţi preşedinţi de Consilii Judeţene se preocupă de problemele agriculturii, dovadă este şi faptul că în judeţul dumneavoastră, din 69 de comune, dacă nu mă înşel, 45, în perioada care s-a scurs au depus proiecte de finanţare pe Măsura 322, deci prin informarea cred eu, în special, a preşedintelui Consiliului Judeţean, primarii de la nivelul comunelor, şi-au manifestat interesul, au elaborat proiecte pentru a fi finanţate prin această măsură. Sper ca după ce vom realoca fonduri, mai multe comune şi din judeţul dumneavoastră să beneficieze de aceste investiţii care vizează modernizarea satelor din România. Avem o mare problemă – aţi văzut şi zilele trecute – statisticile INS arată că stăm foarte rău la ceea ce înseamnă decalajul de dezvoltare dintre mediul rural şi mediul urban şi cred că ar trebui şi în viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală să ne preocupăm şi să punem un accent mai mare pe dezvoltarea satelor din România.

Aş vrea să vă mai spun pe zona de modificare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) vizăm alte două direcţii importante. Pe de o parte, modificarea măsurii care vizează împădurirea terenurilor agricole, în sensul de a crea o reţea la nivel naţional de perdele forestiere, aceasta e foarte importantă. Chiar şi pe vreme de secetă s-au văzut cazuri în care producţia este chiar dublă daca acele terenuri agricole erau protejate de perdele forestiere. Aceasta e o tehnologie care se îmbunătăţeşte de la an la an şi cred eu că putem să o folosim în măsura în care va exista finanţare europeană şi asta dorim să facem prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

O a doua direcţie importantă şi o altă modificare a PNDR- ului vizează crearea de parteneriate publice – private pentru acel program de care v-am vorbit la începutul mandatului de colectare – depozitare legume fructe. În funcţie de bazinele în care se situează şi unde există potenţial pentru aşa ceva, creăm facilitatea prin Măsura 123 de a crea şi de a stimula parteneriate publice private care să rezolve această problemă, această verigă pe care noi am identificat-o ca lipsind din lanţul de la producător până la raft. În altă ordine de idei vreau să vă spun că banii pe dezvoltare rurală – banii europeni, chiar dacă la alte măsuri şi la alte programe vedeţi că există un grad de absorbţie scăzut, la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală gradul de absorbţie depăşeşte 45%. Sunt aproape patru miliarde de euro care au fost cheltuiţi deja din PNDR, mare parte dintre ei au fost şi rambursaţi deja de la Comisia Europeană, deci din acest punct de vedere vreau să îi asigur pe beneficiari – nu există nici un fel de risc de dezangajare în anul 2012 din această perspectivă a PNDR-ului.

Aşa cum am mai anunţat şi în urmă cu câteva luni target-ul care a fost stabilit pentru MADR pentru anul 2012 de a atrage 2,5 miliarde de euro rămâne valabil şi sunt absolut optimist că vom reuşi să atragem aceşti bani europeni pentru ca România să aibă un grad de absorbţie ridicat, pe de o parte şi pe de altă parte, beneficiarii finali, producătorii agricoli să poate să îşi realizeze investiţiile de care au nevoie.

Şi un alt element important, pentru că suntem la nivel european într-un proces de modificare a Politicii Agricole Comune, dar şi de negociere a viitorului pachet financiar 2014 – 2020, vreau să vă spun că există premise importante ca România să primească pe zona de dezvoltare rurală şi plăţi directe chiar mai mulţi bani decât a primit în alocarea financiară 2007- 2013, chiar dacă la nivel global, la nivelul UE, bugetul oarecum scade (…). Această constrângere bugetară nu va fi reflectată şi asupra României. România, dacă în perioada 2007 – 2013, a avut la dispoziţie, a beneficiat, să vedem cât va cheltui, 12,5 miliarde de euro, numai pe zona de agricultură, este posibil ca în 2014 – 2020 sumele să ajungă şi să depăşească 14 miliarde de euro.

Adauga un Comentariu


× opt = 56

© 2012 agrias.ro · Abonare:ArticoleComentarii