Devalorizarea terenurilor și achiziția lor de către străini

De cele mai multe ori românii se plâng că terenurile lor ajung să fie cumpărate, aproape pe nimic de străini. Cum s-a ajuns la aceasta stare de fapt? Destul de simplu. Iată rețeta „succesului”: Politicile de stat și cutumele privind plata unor arende mult prea mici, timp de zeci de ani, proprietarilor de terenuri agricole au făcut ca valoarea terenurilor agricole să nu creasca la nivelul mediei europene.

Proprietarii de terenuri agricole primeau două răspunsuri invariable de la cei care le lucrau terenurile, dacă nu erau cumva plătiți în câțiva saci de porumb sau grâu, respectiv:

  1. anul acesta arenda este mică fiindcă a fost producția prea mare, iar astfel prețul a scăzut;
  2. recolta a fost prea mică acest an agricol, iar astfel nu s-a recoltat prea mult și nici arenda nu poate sa fie prea mare.

Nici legislația, finanțarea și know-how-ul nu au fost de partea celor care au lucrat terenul agricol în România în ultimele decenii, dar nici în alte sectoare de activitate lucrurile nu au stat mult diferit.

Toate statele iși susțin semnificativ activitatea fermierilor prin diverse programe financiare, dar la noi aceste lucruri s-au facut prea tarziu și prea puțin. Pentru activitatea agricolă este dificil să se dezvolte fără susținere guvernamentală sau credite preferențiale.

În concluzie, vina nu o poartă străinii că își permit să cumpere România bucată cu bucată, în special terenurile sale agricole, ci a românilor care nu au știut să își gestioneze activele și să le pună în valoare. Pentru unele state, cum sunt Ungaria și China, achizitia de terenuri reprezintă o prioritate strategică, iar astfel alocă bani publici pentru investiția în terenuri agricole chiar și în alte state vecine.

Ce au scapat din vedere „responsabilii” noștri este că cea mai valoroasă resursă a acestor pământuri erau oamenii, care au emigrat în masă și lăsat satele lipsite de forță de muncă tânără și dispusă să investească timpul și energia lor. Aceștia investesc acum în viitorul altor țări și mulți nu se vor mai întoarce.

Lasă un răspuns